Mormantul continea resturile umane ale unui personaj domnesc, datat in a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Au fost avansate mai multe ipoteze asupra identitatii acestuia, cele mai vehiculate nume fiind cele ale lui Basarab I, Vladislav Vlaicu, sau Radu I. Conform analizelor cu C14, facute recent, s-a stabilit ca data a mortii personajului, anul 1370, si ca mormantul ar fi fost defapt intr-o biserica mai veche, construita pe actuala locatie a bisericii domnesti, denumita de istorici biserica Arges I, care cel mai probabil a fost construita intre anii 1230-1260.
La deschiderea mormantului, in 1920, personajul domnesc a fost gasit acoperit cu un giulgiu de matase mult deteriorat, era inbracat cu o tunica de culoare purpurie, ce era brodata cu margaritare, si era inchisa cu 30 de nasturi de aur smaltuiti cu verde, astfel incat sa reiese stema Basarabilor. Peste mijloc, personajul era incins cu o centura de piele captusita cu catifea, ornata cu fir si margaritare dispuse in romburi, avand stelute de aur la colturi, centura care se inchide printr-o pafta din aur atent
Pantalonii si incaltamintea nu s-au pastrat, insa e probabil ca acestea din urma sa fi avut varfuri ascutite si lungi, dupa moda vremii. Pe cap avea o diadema decorate cu margaritare, iara in degete au fost gasite patru inele din aur si pietre pretioase, purtand mai multe inscriptii.
Cercetari de data recenta, sustin ca acest personaj ar purea sa fie unul din fii lui Basarab I, si ar fi fost de religie catolica. Odara cu constructia noii bierici, Arges II, (care n-a fost terminata/ pictată complet pana in anii 1360), cea care exista si in prezent, se pare ca mormantul 10, a fost ascuns, biserica fiind
Barbatul din mormantul 10, avea toate insemnele apusului, imbracaminte si bijuterii specifice – inclusiv un inel asemanator cu cel al Printului Negru al Angliei, de aici si modul in care istoricii romani l-au denumit „Printul Negru al Tarii Romanesti“.
Inelul in cauza, poarta inscriptia “IESUS AUTEM TRANSIENS PER MEDI”, la care se adauga AL MA. In traducere inscriptia inseamna: Isus mergea, trecand prin mijlocul lor. A doua inscriptie, “AL MA”, a nascut vii controverse printer istorici, unii sustin ca ar fi initialele celui care a facut inelul, in speta un anume Alexander Magister, iara un alt grup de istorici considera ca, inscripria ar reprezenta numele Alexandru si Maria, si ar fi un inel de cununie.
Conform istoriei, lui Basarab I, i-a urmat la tron fiul acestuia Nicolae Alexandru, care se pare ca ar fi avut doua sotii, pe Maria si pe Clara. Daca se demonstreaza ca “AL MA” corespundea lui Alexandru si Maria, aceast lucru ar insemna ca Basarab I a avut doi fii cu numele de Alexandru, unul casatorit cu Maria, şi altul cu Clara.
Conform altor istorici, pe inel nu ar fi inscriptia “AL MA” ci inscriptia “AL VA”sau “AL WA” , si ar cuprinde numele prescurtat al detinatorului, de rang princiar (voievodal), adica Alexander Vaivoda sau Alexander Waivoda. Cum un inel asemanator avea si Printul Negru al Marii Britanii, ar trebui sa intelegem ca voievodul roman se bucura de mare cinste in randul Apusului, si ca inelul ar fi vorba despre un inel de cruciat de traditie occidentala, care pune in lumina prelungirea vechii mentalitati a cruciadelor, inel purtat de cei care luptau impotriva turcilor, ce amenintau Europa in secolul XIV.
Defunctul, „un cap incoronat” ,statut monarhic de putere semnificat prin diadema de pe capul sau, vine, cum aratam mai sus, din vremea in care Tara Romaneasca avea de ales intre Papalitate si Patriarhia bizantina. Faptul ca, prin inelul amintit, defunctul din mormantul 10 apartinea aceleasi „ligi europene” cu Printul Negru al Angliei, fiul regelui Eduard al III-lea, nu face decat sa certifice pozitia internationala de mare prestigiu avuta inca de la inceputurile ei catre de Tara Romaneasca.