Sfantul Mucenic Hristofor este un sfant infatisat in frescele bisericii avand cap de caine, sau de miel. Traditia crestina rasariteana, marturiseste faptul ca Sfantul cu cap de caine Hristofor a trait pe vremea imparatului Deciu, in jurul anilor 250; o alta datare a vietii acestuia ne arata anul 308, iar ca prigonitor pe cezarul Maximin Daia. Legat de viata si chipul acestuia, asemanator cu cel al unui caine, exista insa doua posibile variante, pastrate pana astazi. Prima varianta este aceea a tanarului minunat, care se roaga sa i se ia frumusetea, spre a nu mai ispiti pe nimeni prin aceasta, iar a doua varianta aminteste faptul ca acesta facea parte dintr-un trip al chinocefalilor, iar convertit la Hristos, el ajunge sa fie omorat, devenind astfel martir. Ambele variante sunt impresionante.
Prima varianta – Hristofor cel preafrumos. Aceasta tine mai mult de traditia populara crestina. Sinaxarul din Minei ne spune ca Sfantul Mucenic Hristofor era un tanar de o frumusete rara, care, din dragoste pentru Hristos, a ales sa renunte la viata sa normala. In orice loc ajungea, el starnea ispite prin frumusetea trupului si chipului sau, lucru ce facea ca orice fata sa se tulbure si sa-si piarda linistea. Vesnic intristat de mahnirile pe care le pricinuia in mod involuntar, tanarul Hristofor s-a rugat lui Dumnezeu sa-i ia frumusetea, pe care tot El i-o si daduse. Rugaciunea acestuia, a fost ascultata, prin urmare, a doua zi el s-a vazut lipsit de acea cruce grea a frumusetei, in loc de cap de om el avand cap de caine. In unele locuri se mentioneaza ca mucenicul avea cap de miel.
Cea de-a doua varianta – Hristofor cel din tribul chinocefalilor. Aceasta tine mai mult de cele dintai relatari scrise pastrate despre viata sfantului. Potrivit acesteia, Sfantul Mucenic Hristofor era un soldat originar din nordul Africii. Tanarul soldat avea un chip de nemaivazut, fata lui semana cu cea a unui caine, iar cuvintele ii erau stalcite. Cu toate ca acesta infiora pe tot omul care il vedea, el nu avea un comportament fioros. Prins de catre armata romana, el ajunge prizonier in temnitele unde crestinii erau adesea incarcerati si ei. Intrand in contact cu iubitorii de Hristos din Antiohia, el se converteste la crestinism. In cele din urma, alaturi de multi alti crestini, si tanarul Hristofor va muri pentru nelepadarea dreptei credinte.
Mai intai i s-a cerut lui Hristofor sa se lepede de Hristos. Cand acesta a refuzat, a fost legat de un scaun de fier care a fost apoi asezat deasupra focului. Scaunul s-a topit, insa Hristofor a ramas nevatamat. Atunci imparatul care a cerut moartea lui Hristofor a poruncit arcasilor sa il ucida tragand in el cu sagetile, insa toate sagetile au ratat tinta, iar o sageata l-a ranit pe imparat la un ochi. Cuprins de furie, imparatul a poruncit atunci ca sfantului sa i se taie capul. Capul taiat al lui Hristofor i-a spus imparatului sa ia putin din sangele lui si sa-l puna pe ochiul ranit, iar cand acesta a făcut asa, rana i s-a vindecat si el s-a convertit la crestinism. Ca o remarca personala, exista foarte multe asemanari intre Hristofor si zeul egiptean Anubis. Anubis sau Inpu in egipteana veche. Zeul cu cap de sacal, este considerat ghidul mortilor in lumea cealalta. La fel ca in a doua legenda a lui Hristofor, Anubis este descris ca fiind un barbat de culoare cu cap de sacal sau de caine. Mai jos puteti vedea o galerie de imagini cu diverse reprezentari ale Sfantului Mucenic Hristofor, prezente in picturi aflate in bisericile crestine de rit Ortodox.
