Nascuta pe 6 ianuarie 1900, sau dupa calendarul iulian 27 decembrie 1899, in Germania la Gotha, in timpul unei vizite a Reginei Maria, de sarbatori la castelul mamei sale. Gurile rele spun ca Marioara ar provenii dintr-o relatie extraconjugala a Reginei Maria cu un verisor al acesteia, Boris Romanov. In ciuda acestor zvonuri, care au ajuns si la urechile lui Ferdinand, acesta pleaca in Germania si o recunoaste pe Marioara ca fiind fica lui.
Ajunge in tara cateva luni mai tarziu, unde la insistentele tatalui sau, Ferdinand, pe atunci print mostenitor, este botezata in religia ortodoxa.
Datorita apropierei de varsta, Marioara a fost mai atasata de fratele ei mai mic, printul Nicolae, nascut in 1903. Acestia au avut aceasi doica, si au avut parte de o educatie aleasa, avand profesori percum marele Nicolae Iorga, si George Enescu.
In timpul primului razboi mondial, Mignon, este prezenta tot timpul alaturi de mama ei, Regina Maria, ingrijind raniti si spitalelede campanie.
Dupa incheierea razboiului, geografia Europei se schimba, si odata cu aceasta, aristocratia europeana cauta sa-si intareasca legaturile pentru a rezista pe scena istoriei, prin mariaje aranjate intre putinele case regale ramase in picioare.
Pentru a intari pozitia noii Romanii Mari, Regele Ferdinand, isi marita fica Elisabeta cu printul mostenitor al Greciei, iar pe Carol, viitorul rege, cu o Elena, o printesa din casa regala a Greciei.
Alesul pentru Marioara avea sa fie Alexandru Karagheorghevici, intaiul rege al Regatului Iugoslaviei. Alexandru a fost ales la sugestia Reginei Maria, care il cunoscuse in timpul negocierilor de pace de la Paris, pe atunci print mostenitor al Serbiei. In anul 1921, Alexandru urca pe tronul Serbiei, si primul craciun in calitate de rege, il petrece in Romania, unde o intalneste pentru prima data pe
cea care avea sa ii fie sotie, Mignon. La dineul din 9 ianuarie 1922, de la Castelul Peles, este anuntata oficial logodna dintre Regele Alexandru I al Serbiei si Printesa Maria a Romaniei, logodna a carei ceremonii religioasa are loc in data de 20 februarie 1922, in Bucuresti la Palatul Cotroceni.
Nunta a avut loc la Belgrad, la 9 iunie 1922, fiind invitate peste 500 de persoane, si diverse capete incoronate ale Europei, Marioara fiind practic nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii pe linie materna.
Viata Marioarei s-a schimbat brusc, acum era regina Serbiei, a trebuit sa invete limna si istoria Serbiei, dar sa si participe la diverse ceremonii ai activitati publice.
Se spune ca noua regina a Serbiei a fost foarte iubita de popor, spre deosebire de sotul ei, Alexandru care avea unele apucaturi dictatoriale.
Din 1929, dupa ce Serbia anexeaza Croatia si alte teritorii invecinate, Marioara devine prima, dar si ultima regina a Iugoslaviei.
Ca rod a iubirii dintre Alexandru si Marioara, o iubire sincere dupa cun scria Marioara in memoriile acesteia, s-au nascut trei printi: Pertu, mostenitorul tronului, Tomislav si Andrei.
In octombrie 1934, viata linistita a Marioarei se termina brusc odata cu asasinarea sotului acesteia, regele Alexandru, la Marsilia, de catre un militant croat, ce dorea dezmembrarea Iugoslaviei. Marioara a scapat datorita faptului ca a abandonat in ultimul moment calatoria alaturi de sotul sau, cu vaporul, si a preferat calatoria cu trenul, din cauza unei crize de rinichi, urmand sa se intalneasca cu acesta la Paris.
Dupa asasinat, la tronul Iugoslaviei a urmat Petru, devenind Petru al II-lea Regele Iugoslaviei, ajutat pana la majorat de cate Paul al Iugoslaviei, un var al fostului rege Alexandru, care nu a dorit ca noua Regina Mama, Marioara sa se implice in guvernarea tarii, de teama Casei Regale a Romaniei care ar fi putut avea influente asupra Marioarei.
Odata cu izbucnirea celui de-al II-lea rozboi mondial, Marioara se stabileste in Anglia de unde transmite un mesaj de rezistenta poporului sarb: „In orele de incercare, aduceti-va aminte de ultimele cuvinte ale Regelui Alexandru, Regele martir. Ultimele sale cuvinte au fost «Pastrati Iugoslavia unita»’. Astazi si eu va trimit acelasi mesaj. Mentineti-va demnitatea”.
A trait in exil pana la finalul vietii fiind impiedicata sa-si viziteze tara de catre regimul comunist. A murit la Londra, pe 22 iunie 1961. Ramasitele acesteia au fost aduse in Serbia abia in 2013, de catre urmasi ai dinastiei Karagheorghevici, si a fost reinhumata cu ceremonii de stat, la Mausoleul Regal Oplenac.