Despre evenimentele intamplate in ziua de 9/19 august 1601, cronicarii vremii au mai multe variante, de exemplu istoricul maghiar, István Szamosközi, contemporan cu Mihai, scria: „I-au taiat capul in cort si a zacut trei zile gol, la marginea drumului. Capul cu barba cu tot l-au pus pe hoitul unui cal, care murise acolo tot atunci si astfel a stat capul acolo mult timp“. Ca autor al decapitarii este indicat un anume valon Beaury.
Secretarul generalului Basta, Ciro Spontani, scria ca dupa ce a avut loc uciderea voevodului Mihai, s-a tinut un consiliu si a fost hotarata trimiterea capului acestuia in Tara Romaneasca. Potrivit istoricilor romani, misiunea de a aduce capul in Tara Romaneasca a revenit comisului Radu Folrescu. Acest Radu Florescu , ar fi fost o persoana foarte apropiata lui Mihai, ajutandu-l in a fi numit domnitor.
Din alte surse, cum ar fi Ieremia Movila si o cronica sarbeasca, spun ca atat capul cat si trupul ar fi fost inmormantate cu acordul lui Basta la Alba Iulia.
O alta ipoteza ce sustine aducerea capului lui Mihai Viteazul la Manastirea Dealu, este o cronica de secol XVIII, care il indica pe un anume paharnic Turtulea, ca fiind cel care ar fi adus capul voevodului in Tara Romaneasca.
„Atunci au fost legat Mihai Voda cu Turtulea Paharnicul juramant tare si mare cum sa se caute unul pe altul pana la moartea lor. Şi da se va prinde lui Mihai Voda sa pieie intr-alta tara sa nu-i lase Mihai Voda oasele, ci sa le aduca la Tara Romaneasca si sa le ingroape. De aceea daca vazu Turturea Paharnicul ca taiara pe Mihai Voda mult s-au nevoit pentru juramantul ca sa ducă oasele lui Mihai Voda. Ci n-au putut, ci au luat numai capul şi l-au dus in Tara Romaneasca si l-au ingropat la manastirea Den deal de la Targovişste“.
Aceasta ipoteza este confirmata de un hrisov emis de voevodul Radu Mihnea, in 1612, care intareste lui Turtulea satul Gauriciu, pentru aducerea in tara a capului domnitorului.
In 1601, capul este ingropat cu mare cinste la Manastirea Dealu, de catre Radu Buzescu si sotia acestuia.
Dupa mai bine de 200 de ani de la inhumare, timp in care linistea capului a fost tulburata de hoti, cutremure, si nepasarea oamenilor, in 1843, dupa urcarea pe tron a lui Gheorghe Binescu, relicva capului lui Mihai Viteazu, revine in actualitare, si au loc lucrari de restaurare la Manastirea Dealu, cand sunt deschise mormintele lui Radu cel Mare (1508), si al lui Mihai, iar craniile acestora sunt asezate la loc de mare cinste in interiorul unor racle de sticla.
In timpul domniei lui Cuza, a existat un ptoiect de aducere a relicvei in capitala, la Manastirea Mihai Voda, unde urma ca acesta sa fie depus intr- racla de aur, dar din motive necunoscute proiectul a fost abandonat.
In 1904, racla de sticla este inlocuita cu una de bronz, pe care marele istoric Iorga o considera a fi nedemna pentru a sluji ca loc de vechi pentru voevodul unirii, si sunt sculptate in marmura doua sarcofage, unul pentru Mihai si altul pentru Radu cel Mare, in care sa fie depuse relicvele acestora.
Odata cu intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial, capul voevodului Mihai, intra intr-o noua perioada zbuciumata a existentei sale.
In anul 1916, armata germana traverseaza Carpatii dinspre Transilvania, si ameninta sa ocupe Bucurestiul. Guvernul Romaniei stabileste in secret sa abandoneze capiala si sa se refugieze la Iasi.
In acest timp, le este incredintata, unui profesor si unui preot, o misiune de foarte mare importanta. Acestia ajung la Manastirea Dealu de la poalele Carpatilor, pentru a salva din calea cotropitorilor ceva extrem de pretios, relicva capului lui Mihai Viteazul.
Relicva ajunge la Iasi, intr-o cutie de lemn, si este ascunsa in tainita Mitropoliei Moldovei.
De frica armarei germane, ce se apropia vertiginos de Iasi, relicva este transportata in secret peste granite in Crimeea, fiind ascunsa in timpul transportului intr-o cutie de palarii. Odata cu restabilirea situatiei militare de pe front, capul a fost readus la Iasi, unde a fost asezat intr-un sicriu de stejar, fiind comemorat in prezenta regelui si a multor figure politice si militare ale vremii.
“Iata, ti-am implinit pohta ce-ai pohtit, Ardealul, Moldova, si Tara Romaneasca.” Si a asezat pe craniu ce-a mai inalta distinctie militara, Ordinul Mihai Viteazul, instituit de Fredinand in 1918. Astfel Mihai Viteazu este singurul roman care este decorat cu ordinal care-i poarta numele.
