Van Wolde, in varstă de 54 de ani, a prezentat o teza pe acest subiect la Universitate Radboud din Olanda. Aceasta a spus ca a analizat textul original din Ebraica si l-a plasat in contextul Bibliei si in contextul celorlalte istorisiri ale creatiei din Mesopotamia antica. Concluzia studiului este ca verbul ebraic „bara”, care este folosit in prima propozitie din Geneza, nu inseamna a crea, ci a separa. Astfel prima propozitie se citeste acum „La inceput, Dumnezeu a separat cerurile si pamantul”.
Potrivit traditiei iudeo-crestine Dumnezeu a creat Pamantul din nimic (creatio ex nihilo). Analiza cercetatoarei arata insa ca inceputul Bibliei nu este inceputul timpului, ci inceputul unei naratiuni.
„Vrea sa spuna ca Dumnezeu a creat oamenii si animalele, dar nu Pamantul”, a declarat Van Wolde. Această traducere se potriveste si cu restul textelor antice. Potrivit acestora, inainte era o mare intindere de apa in care locuiau monstri, acoperiti de intuneric. Tehnic, verbul „bara” inseamna a crea, dar Ellne a considerat ca este ceva in neregula cu acest verb. „Dumnezeu era subiectul, urmat apoi de doua sau mai multe obiecte. De ce nu a creat doar un lucru sau un animal, dar intotdeauna mai multe?” A concluzionat ca Dumnezeu nu a creat, ci a separat Pamantul de Paradis, uscatul de mare si monstrii marini de pasari.
