Velica, amanta lui Mihai Viteazu, sau „Blonda lui Mihai”
Teorii Secrete
Velica a fost amanta blonda care i-a furat inima voievodului Mihai Viteazul cand acesta ajunsese la varsta de 40 de ani. A fost numita de Nicolae Iorga „stapana prin iubire a Ardealului“. Se spune ca Mihai a fost atat de indragostit de aceasta, incat i-a interzis sotului acesteia, sub porunca de moarte, sa mai aiba de-a face cu ea. Cea mai mare dragoste a voievodului a fost, potrivit cronicilor vremii, o blonda pe nume Velica Norocea. Mihai Viteazul a cunoscut-o la maturitate, pe vremea cand avea 40 de ani, si pana la finalul vietii au ramas aproape nedespartiti, desi voievodul era casatorit cu doamna Stanca, iar amanta avea ca sot un nobil italian. Velica era a doua fiica a logofatului Ioan Norocea si a Stanei, fiind nepoata celebrei Doamna Chiajna si a lui Mircea Ciobanul.
Cei doi s-au cunoscut la Alba Iulia, dupa batalia de la Calugareni din august 1595, cand Mihai Viteazul a fost primit victorios, in cetate, cu onoruri militare de catre Sigismund Báthory. Frumoasa Velica a ajuns in preajma voievodului roman pe post de traducator. A devenit sfatuitoarea si un ajutor de nadejde al voievodului dupa instalarea sa la Alba Iulia. In scurt timp, amorul lor a ajuns unul de notorietate in toata Europa. Relatia celor doi, cunoscuta in tara, a fost celebra in epoca si dincolo de granitele romanesti. Un diplomat strain, vizitator al cetatei, scria despre Velica pe 15 martie 1600: „Toate afacerile tarii le are in mana o jupaneasa romanca, maritatacu Fabio Genga, cu care Domnul se tine in stiina tuturora si pana intr-atata incat a poruncit sub pedeapsa de moarte sotului ei sa nu aiba a face cu dansa”. Se spune ca voieodul a fost atat de implicat in relatia cu blonda Velica Norocea incat o afisa peste tot. Relatia celor doi este amintita si de istoricul C. Gane in cartea ”Trecute vieti de doamne si domnite” : „Fiind acum singur in Alba Iulia, singur, cuceritor, glorios, atotputernic, nu se mai sfii a-si ascunde dragostea; dimpotriva, voi ca toata lumea sa stie ca Velica era a lui – un omagiu adus frumusetei ei. O afisa, o impunea, cerea sa i se inchine lumea ca unei fete de domnita ce era si ca unei Doamne ce ar fi putut fi”. Istoricii care au analizat viata amoroasa tumultoasa a marelui voievod o considera pe Velica, dragostea cea mare a domnitorului. Frumoasa de la Alba Iulia a fost numita de Nicolae Iorga „stapana prin iubire a Ardealului”. Mandra de relatia cu voievodul era si amanta. In 1599, si-a dat singurs titlul de „Gospodja Velica” („Doamna Velica”), un titlu acordat doar sotiilor de voievozi. Cronicarii noteaza faptul ca Velica avea un sigiliu personal cu figura si pajura heraldica valaha, ca o adevarata doamna de voievod. Se spune ca Velica nu i-ar fi fost doar amanta marelui Voievod ci si ”informatorul” de care avea nevoie la curtea din Ardeal. Unii istorici considera ca amanta voievodului a jucat un rol important in Unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, infaptuita de Mihai Viteazul in 1600, prin influenta pe care o avea asupra lui Sigismund Bathory. Spre disperarea Doamnei Stanca, sotia oficiala, Mihai si-a impus amanta in public si si-a obligat supusii sa i se inchine „ca unei domnite ce era si ca unei doamne care ar putea fi”. Dups ce Mihai Viteazul a luat drumul pribegiei, in urma infrangerii de la Miraslau, in toamna anului 1600, despre Velica cronicile nu mai mentioneaza nimic. Nu se stie daca amanta l-a urmat pe voievod sau a ramas in tara. De la infrangerea lui Mihai Viteazul si pana la moartea sa, despre Velica Norocea nu s-a mai auzit nimic. Dupa plecarea lui MIhai, Doamna Stanca si copiii au ramas inchisi la Gilau, si mai apoi in cetatea Fagarasului, luati zalog de dusmanii voievodului. Mihai Viteazul a fost ucis de generalul Gheorghe Basta, la ordinul imparatului habsburg Rudolf al II-lea, in august 1601 la Turda.
