Legenda lui Al-Maruk si a Craniului de Cristal Purpuriu

Legenda piratului Al-Maruk si a craniului de cristal purpuriu este una dintre cele mai interesante si controversate legente din lume. Al-Maruk era cel mai crud si de temut pirat al timpurilor lui, se spune ca doar numele lui era de ajuns sa starneasca panica. Tot ce prada acest pirat impreuna cu echipajul sau, duceau pe o insula numai de ei stiuta. Navigand intr-o zi, spre ascunzatoarea sa, din insula secreta, dupa ce reusise sa puna mana pe comori inestimabile, din senin se starneste o furtuna foarte puternica, in care flota lui de pirati este prinsa.

Furtuna era atat de puternica incat Al-Maruk, isi da seama ca va fi greu sa scape, si ordona piratilor ca cine scapa cu viata sa se intalneasca la o data si intr-un loc anume pentru a continua activitatea de piraterie in continuare, iar daca nu supravietuiesc suficienti pentru a putea continua pirateria, sa imparta comorile adunate sis a traiasca in bogatie cate zile or mai avea. Cand nimeni nu mai avea vre-o speranta de scapare, Al-Maruk si piratii lui au fost martorii unei aparitii bizare, nemaivazute. Acestia au vazut cum din valurile marii se ridica o nava metalica sub forma de piramida, pozitionandu-se deasupra corabiei lui Al-Maruk, si cu un scut invizibil protejand-o pentru a nu fi lovita de valuri si sfarmata, in timpul aceste, celelalte corabii din flota acestuia nu au avut nici o sansa in fata valurilor fiind scufundate. Cand furtuna s-a potolit, nava zburatoare s-a retras inapoi in apele din care a iesit, si Al-Maruk a ramas cu multe intrebari fara raspuns. El nu credea in explicatiile religioase, asa ca a ajuns la concluzia ca respectiva nava a dorit sa apere ceva. Piratii jefuisera de nenumarate ori si niciodata nu au fost salvati din vreo furtuna. Deci, nu era vorba despre bogatii ca aurul, argintul si matasurile aflate pe corabie. Al-Maruk a inventariat toate prazile aflate pe corabie si a ajuns la concluzia ca singurul lucru total diferit de celelalte aflate pe nava era un craniu confectionat dintr-un cristal cu o nuanta mov. Era vorba, desigur, de craniul purpuriu.
Intors pe continent, Al-Maruk a tocmit un scrib, oferindu-i cu un sac mare de bani, si i-a dictat toata intamplarea, rugandu-l sa faca cat mai multe copii ale acestei relatari pentru ca aceasta sa nu se piarda in timp, si sa fie uitata. In present exemplarele care au supravietuit se afla in colectii private, si se spune ca acestea contin un cod inca nedescifrat, probabil odata cu descifrarea acestui cod, se va afla locatia pesterii lui Al-Maruk, si a comorii acestuia si implicit a craniului de cristal purpuriu.